Ziua 121/365 Câte lucruri am amânat în viață doar pentru că nu știam încă tot ce presupun? Câte visuri s-au pus pe pauză până când ne vom simți „gata”, ca și cum gata-ul e o destinație fixă, pe care o putem atinge doar cu o hartă completă? Adevărul este că

Ziua 120/365 Am spus-o și eu. În gând, în tăcere, uneori chiar cu voce tare. Am spus-o în fața oglinzii, am spus-o înainte să încerc ceva nou, am spus-o în mijlocul comparațiilor care-mi invadau mintea. „Nu sunt suficient.” O propoziție mică, dar care apasă greu. E straniu cum un gând

Ziua 119/365 Nu știu exact când începe. Poate în copilărie. Poate mai târziu, când lucrurile devin „serioase” și înveți că nu e voie să greșești. Dar, la un moment dat, apare. O voce care vorbește dinăuntru și care pare să știe mereu ce n-ai făcut bine. E acolo când eziți

Ziua 118/365 Există momente în care frica nu are chip clar. Se strecoară în gesturi amânate, în pași care nu se mai fac. Uneori, e frica de eșec. Alteori, frica de a fi văzut. Două straturi ale aceleiași ezitări: să nu greșesc, să nu mă descopăr prea mult, să nu

Ziua 117/365 În fiecare dintre noi există două voci. Una care ne ține pe loc și una care ne cheamă să creștem. Vocea care ne spune „așa ești, nu are rost să încerci” vine din teamă. Din dorința de a ne proteja de dezamăgire, de greșeli, de necunoscut. Dar mai

Ziua 116/365 Uneori, ceea ce trece prin mintea noastră poate părea atât de real, încât uităm că nu tot ce gândim este și adevărat. Gândurile sunt doar perspective, nu verdicte. Sunt povești pe care le spunem despre noi, despre ceilalți, despre lume. Unele dintre ele sunt luminoase și ne dau

Ziua 115/365 Mindsetul e ca o pereche de ochelari invizibili prin care ne uităm la viață. Nu îi vedem direct, dar filtrează tot ce percepem, simțim și alegem. De multe ori, nici nu știm că îi purtăm. Credem că așa e lumea — grea, plină de obstacole, lipsită de șanse

Ziua 114/365 Uneori, nu e despre a merge mai departe cu forța, ci despre a te opri o clipă și a te întreba: „Asta mai e valabil pentru mine?” Sunt momente în care nu ești pierdut, ci doar chemat să te recalibrezi. Să îți ajustezi direcția, nu pentru că ai

Ziua 113/365 Poate că nu ne dăm seama, dar uneori, cel mai profund dialog se poartă în tăcere. Nu între cuvinte, ci între prezențe. Între un suflet care tace pentru că simte prea mult și un altul care, în lipsa zgomotului, începe să se audă pe sine pentru prima dată.