Viața ca o serie de alegeri

Ziua 48/365 Ne place să credem că suntem la mila circumstanțelor, că lumea exterioară ne modelează destinul. Că dacă lucrurile ar fi fost altfel— dacă nu s-ar fi întâmplat acel eveniment, dacă am fi avut alte resurse, dacă oamenii din jur ar fi reacționat diferit — atunci viața noastră ar

citește »

Liniștea care cade odată cu zăpada

Saptămâna 7/53 Ninsoarea cade încet, ca un văl tras peste oraș, estompând contururile și încetinind timpul. Acoperișurile caselor se lasă cuprinse de alb, străzile devin tăcute, iar lumea pare prinsă într-o clipă suspendată între ieri și mâine. E o liniște care nu e goală, ci plină de povești nerostite. Sub

citește »

Când te simți neînțeles

Ziua 47/365 Când te simți neînțeles, e ca și cum ai vorbi într-o limbă pe care ceilalți nu o recunosc. Spui, explici, încerci să traduci ceea ce simți, dar ecoul care se întoarce e gol, sau, mai rău, distorsionat. Și poate că cel mai greu moment nu este acela în

citește »

Arta de a nu reacționa

Ziua 46/365 Ne-am obișnuit să credem că trebuie să avem mereu un răspuns. Că tăcerea înseamnă slăbiciune sau resemnare. Că dacă cineva ne provoacă, trebuie să răspundem. Că dacă cineva ne atacă, trebuie să ne apărăm. Dar ce-ar fi dacă, uneori, răspunsul cel mai puternic ar fi să nu răspundem

citește »

La final, ne rămâne doar curajul de a iubi

Ziua 45/365 Aseară, revăzând serialul Sense8, am ajuns la unul dintre episoadele care se numea We Will All Be Judged by the Courage of Our Hearts. Un titlu care mi-a rămas în minte mult timp după ce s-a terminat episodul. Un adevăr simplu, dar care apasă greu: la final, toți

citește »

Când ai nevoie de o pauză

Ziua 44/365 Sunt momente în care simți că totul se desfășoară prea repede, că lumea cere prea mult, că ai obosit fără să poți numi exact de ce. Mintea îți spune să continui, să nu te oprești acum, că mai ai multe de făcut, dar corpul tău trimite semnale subtile

citește »

Epuizarea emoțională

Ziua 43/365 Sunt zile în care pur și simplu nu mai poți. Și nu e vorba doar de oboseală. Nu e doar lipsa somnului sau agitația cotidiană. E acel sentiment difuz că nu mai ai nimic de dat, că orice gest, orice conversație, orice responsabilitate pare să ceară mai mult

citește »

Despre începuturi târzii

Ziua 42/365 Începuturile târzii sunt un subiect care mă fascinează, pentru că ne lovim de ele mai des decât suntem dispuși să recunoaștem. De câte ori nu ne-am spus că am ratat trenul, că e prea târziu, că am fi trebuit să facem acel pas cu ani în urmă? Și

citește »

Curajul de a cere ajutor

Ziua 41/365 A cere ajutor nu e un semn de slăbiciune. Deși trăim într-o societate care glorifică autosuficiența, adevărul este că aproape nimeni nu reușește singur. Există o mândrie ascunsă în ideea de „mă descurc singur”, ca și cum vulnerabilitatea ar fi ceva de evitat, dar în realitate, curajul de

citește »