Ziua 66/365
Eșecurile nu sunt dovada că nu poți – sunt dovada că ai încercat. Rațional, înțeleg asta. Emoțional, e altă poveste.
De fiecare dată când am greșit, ceva în mine a tras concluzii dure: Poate că nu sunt făcută pentru asta. Poate că nu e locul meu. Poate că nu am fost suficient de bună. Și, sincer, nu pot spune că am scăpat de aceste gânduri. Sunt acolo, le aud. Doar că acum încep să le pun sub semnul întrebării.
Dacă mă uit în urmă, văd că fiecare eșec a fost un moment de cotitură. Unele m-au făcut să renunț. Altele m-au făcut să îmi pun la îndoială încrederea în mine. Dar mai sunt și acelea care, la distanță de timp, capătă un alt sens. Îmi dau seama că unele lucruri pe care le consideram eșecuri nu erau despre mine, ci despre potrivire. Despre momentul nepotrivit. Despre lecții pe care nu eram pregătită să le văd atunci.
Aș vrea să spun că am învățat să privesc fiecare greșeală cu detașare, că le văd doar ca pași firești spre creștere. Dar n-am ajuns acolo. Ce pot spune, însă, e că încep să îmi dau voie să nu am toate răspunsurile. Încep să mă gândesc că, poate, faptul că am încercat contează mai mult decât faptul că nu mi-a ieșit.
Nu am soluții perfecte. Nu am o rețetă care să transforme eșecurile în lecții instantanee. Dar aș putea să aleg, în fiecare zi, să nu mă mai definesc prin greșelile mele. Aș putea să aleg să nu le mai las să îmi șteargă curajul. Și poate că, în timp, asta va fi suficient.
Și tu, poate, te uiți la greșelile tale și le vezi ca pe niște piedici. Dar dacă, în loc să te întrebi de ce n-a mers, te-ai întreba unde mă duce asta? Poate că nu e despre cât de bine ai făcut lucrurile, ci despre cât de departe ai avut curajul să mergi.
"Eșecurile nu sunt dovada că nu poți, sunt dovada că ai încercat."
Vrei șă știi cum am început această serie de articole? Am scris aici >> 2025: Un an de inspirație în fiecare zi
